În căutarea sufletului pereche?

 

Melania vrea să se despartă de soțul ei. S-a căsătorit cu el la insistența părințior. Relația a început și a continuat prost. Acum ea dorește  să trăiască fără jigniri, fără certuri, fără învinuiri. Pur și simplu nu mai suportă atmosfera tensionată de acasă. Are un copil dintr-o relație atenrioară. Îl iubește enorm și ar face orice pentru el. Soțul ei face permanent reproșuri copilului pentru orice cadou pe care i-l dăruirește. Dureros și pentru copil și pentru mamă. Pentru soțul ei însă o normalitate. În astfel de reproșuri l-au crescut și părinții lui. Pentru tot ce i-au dat i-au scos ochii. Melania s-a hotărât să pornească din nou în căutarea sufletului pereche.

Cei mai mulți oameni vor să găsească sufletul pereche cu care să își împartă viața. E firesc. Așa a zis Domnul: „Nu este bine să fie omul singur pe pământ.” (Facere 2,18) Relația dintre un bărbat și o femeie este așadar o rânduială a firii, un dar de la Dumnezeu. Mulți își doresc acest dar și pornesc în căutarea persoanei potrivite cu care să întemeieze o familie.

În căutarea acestui suflet pereche mulți pleacă însă nepregătiți. Le lipsește o conștiință de sine în primul rând. Pornesc în căutarea unui partener de viață fără să se cunoască câtuși de puțin pe sine, fără să știe bine cine sunt, ce își doresc, de ce fac ceea ce fac și cu ce fel de persoană vor să își trăiască viața. De aceea sunt dispuși să accepte orice și oricum doar ca să nu rămână singuri. Și pe acest drum de multe ori găsesc oameni nepotriviți cu care își trăiesc viața o vreme mai lungă sau mai scurtă. Nu trăiesc împreună un timp de calitate, dimpotrivă este o vreme de chinuire reciprocă, încărcată de compromisuri, de păcate. Neștiind cu adevărat cine sunt și ce își doresc de la viață, nedescoprindu-și adevărata chemare și rostul în această lume, mulți cad pradă fricilor lăuntrice și presiunilor sociale și își aleg partenerul de viață după criterii străine de sufletul lor. Partnerul de viață este ales uneori sub presiunea părinților sau chiar în ciuda părinților lor. Alții pur și simplu pentru că au diferite interese egoiste, fie le este teamă de singurătate, fie de un eșec economic. Și uite așa ajunge omul să facă alegeri care sunt complet străine de inima și chemarea lui.

Există însă și creștini care nu dau greș. Angajați într-un proces de cunoaștere lăuntrică, descoperindu-și la timp darurile și neputințele, aceștia au înțeles că reușesc mai mult în viață atunci când pun gândurile, sentimentele, dorințele, temerile și toate trăirile lor înaintea lui Dumnezeu, rugându-L să le lumineze mintea și inima pentru a lua cele mai bune decizii. Singurul criteriu după care acești creștini își aleg partenerul de viață este voia lui Dumnezeu. Cer de la Domnul persoana potrivită și chiar și atunci când intră într-o relație, ei Îl roagă îndelung pe Domnul: „Doamne, dacă această persoană este de la Tine pentru mine las-o în viața mea, dacă nu îndepărteaz-o de mine.” Când omul se hotărăște să urmeze doar Voia lui Dumnezeu și nu emoțiile de moment și spune această rugăciune din toată inima cu multă credință și se lasă în voia Tatălui ceresc, va primi binecuvântarea de a vedea adevărul și se va învrednici de bucuria luării deciziei celei mai bune.

Dacă Melania ar fi făcut același lucru, nu ar fi ajuns în situația de a trece printr-un nou eșec. Dacă s-ar fi rugat hotărâtă să facă voia lui Dumnezeu, atunci Domnul i-ar fi arătat calea. În loc să pună sufletul ei înaintea Domnului, a pus sufletul ei în mâna unui om care prin neputințele lui i-a umplut viața de nefericire. Nici în toiul necazurilor Melania nu a ales să-L aducă pe Hristos în familia ei, neavând nădejdea că Domnul poate vindeca orice neputință și orice dezbinare. A preferat să decidă din nou fără Dumnezeu și a divorțat, crezând că doar așa va fi bine. Dar nici acum nu se simte mai bine. Simte că a greșit din nou. A renunțat prea repede? Dacă s-ar fi rugat cu credință și sinceritate, Dumnezeu i-ar fi arătat cea mai bună cale de a rezolva problemele.  Dar de unde sinceritate și credință dacă este convinsă că tot ceea ce crede, simte și își dorește nu poate da greș niciodată?